Despre Noi


Etape importante în evoluția companiei de apă SC. APAREGIO Gorj S.A.

 

1. Istoric

Situația alimentării cu apă a orașului Târgu-Jiu până în anul 2014

Până în deceniul al cincilea din secolul trecut aprovizionarea cu apă potabilă a orașului Târgu-Jiu nu se deosebea de cea a satelor învecinate. Ea se făcea din fântânile proprii aflate în curțile gospodăriilor mai înstărite, pânza freatică fiind aproape de suprafața solului și de cele trei cișmele publice, precum cișmeaua Sâmboteanu care există și astăzi, Cișmeaua Antonescu din strada Tudor Vladimirescu lângă fosta Piața Mică, ultimele două au fost desființate. De la cișmelele amintite apa se căra cu sacaua, adică un butoi de circa 200-300 litri montat pe un căruț tras de un cal. Butoiul avea slăvină prin care se umpleau gălețile locuitorilor pe străzile unde era transportată. Orașul a cunoscut multe figuri tradiționale de sacagii, porecliți de localnicii cartierelor pe unde cărau apă.

Problema alimentării cu apă a orașului ca o necesitate a început să se discute mai accentuat numai după apariția sursei de energie capabilă să acționeze pompele de apă, respectiv după realizarea uzinei electrice a orașului, ale cărei lucrări au început în jurul anului 1905, orașul Târgu-Jiu fiind printre primele localități din țară care au beneficiat de acest progres al tehnicii. De menționat că până în anul 1930, uzina a funcționat cu generatoare pe curent continuu și numai după această dată a fost dotată cu generatoare pe curent alternativ.

Astfel în ședința din 23 iunie 1909, consiliul comunal, pe când era primar Alexandru Pojogeanu Sache, care a condus primăria în perioada 1907-1911, a luat act de oferta ing.Roșu V. Pentru proiectarea și execuția alimentării cu apă și a decis să intervină la Ministerul Lucrărilor Publice și Ministerul de Interne.

Comisia interimară a primăriei Târgu-Jiu în ședința din 26 martie 1923, pe când era primar Constantin Bălănescu, care a condus primăria Târgu-Jiu în perioadele 1914-1919 și 1922-1928, a dezbătut problema alimentării cu apă și a canalizării orașului și au propus să se prevadă în buget suma de 200.000 lei pentru realizarea proiectelor. Din păcate problema alimentării cu apă a rămas mulți ani în continuare doar o dorință.

Situația alimentării cu apă a orașului după 1944

Alimentarea cu apă a orașului a devenit posibilă abia după 23 august 1944, când s-a trecut la realizarea faptică a acestui obiectiv. S-a prevăzut un sistem de captarea apei prin infiltrare din pânza freatică, din lunca Jiului, compus din 3 puțuri amplasate în apropierea zăvoiului lui Voiciloiu, de unde se scurgea gravitațional prin niște drenuri într-un bazin colector situat în apropierea puțurilor. Execuția lucrărilor a început în anul 1945. La data de 15 septembrie 1946 s-a inaugurat alimentarea cu apă a orașului în fază provizorie și alte câteva investiții.

Având în vedere poziţia oraşului Tg-Jiu în apropierea munţilor din care îşi trag izvoarele o serie de râuri, gândurile s-au îndreptat către izvoarele de la Runcu, care au fost studiate în anii 1956-1957. Din studii a rezultat că debitul izvorului s-a menţinut în general de-a lungul timpului la peste 650 l/sec. Proiectul de execuţie a fost elaborat în anul 1959 de Institutul de Proiectare pentru Amenajări şi Construcţii Hidrotehnice Bucureşti (I.P.A.C.H.), care prevedea amenajeri la sursă pentru captarea izvorului, o conductă de aducţiune cu diametrul de 300 mm din tuburi metalice în lungime de 13,8 km, până la cele 2 rezervoare de înmagazinarea apei din Dealul Târgului, cu o capacitatea totală de 5000 mc.

În prima etapă când nevoile de apă ale oraşului erau reduse, se prevedea funcţionarea castelului de apă drept cameră de rupere a presiunii. Ulterior când consumul de apă a crescut foarte mult, castelul de apă a fost scos din funcţionare, iar după anii 1990, a fost amenajat ca sediu al societăţii comerciale PETROM.

Construirea şi punerea în funcţiune în anul 1960 a primei conducte de aducţiune a apei de la Runcu, nu a rezolvat problemele alimentării cu apă, deoarece dezvoltarea industriei, a construcţiei de locuinţe şi obiective social-culturale, a făcut ca chiar din anul 1962 să se introducă restricţii în alimentarea cu apă.

Astfel în anii 1964-1965 s-a executat cea de a doua aducţiune de apă de la Runcu din tuburi ”PREMO”, cu diametrul de 600 mm, pe traseul captare Runcu până la branşamentul către Combinatul de materiale de construcţii, în lungime de 11200 m şi din ţeavă de oţel cu diametrul de 500 mm din acest punct până la rezervoarele din Dealul Târgului în lungime de 3100m.

În anul 1970 s-a executat devierea celei de a doua aducţiuni în zona satului Ursăţei pe o distanţă de 1,5 km., înlocuindu-se conducta din tuburi ”PREMO” cu conductă din oţel cu diametrul de 600 mm, pentru a înlătura avariile repetate provocate de instabilitatea terenului.

În perioada anilor 1970-1980 continua încă ”războiul rece” dintre blocul ţărilor socialiste din care făcea parte şi România şi cel al ţărilor capitaliste, putând apare oricând un conflict. În această situaţie se punea problema pentru municipiul Tg-Jiu ca reşedinţă de judeţ, al creerii unei surse de apă sigură, întrucât sursa de la Runcu din ape de suprafaţă putea fi uşor contaminată. Astfel s-a ajuns la concluzia realizării sursei de apă subterană din zona Iezureni – Curtişoara.Proiectul intitulat „Dezvoltarea alimentării cu apă pentru municipiul Tg-Jiu din sursa Şuşiţa” a fost elaborat în anul 1989 şi prevedea o investiţie care să asigure un debit estimat la 600 l/s, compusă din: o priză de captare cu prag de fund pe râul Şuşiţa în zona Vaideei-Stăneşti, o conductă de aducţiune din oţel cu diametrul de 600 mm în lungime de 18,2 km până la rezervoarele din Dealul Târgului în rezervor de 10.000 mc, astfel încât capacitatea totală de înmagazinarea apei să ajungă la 20.000 mc şi o staţie modernă de tratarea apei cu filtre rapide şi sulfat de aluminiu cu o capacitate de 1000 l/s.

Încă din anii 1985-1986 a început să scadă debitul captat la sursa Runcu, care s-a accentuat foarte mult după anul 1990, fapt care s-a datorat lucrărilor efectuate în zonă pentru realizarea sistemului hidroenergetic pe râurile Motru-Tismana-Bistriţa.

Analizând această situaţie care punea în pericol alimentarea cu apă a municipiului Tg-Jiu, îndeosebi în cazul unor perioade de secetă prelungită, împreună cu specialiştii şi proiectanţii sistemului hidroenergetic, s-a ajuns la concluzia că singura soluţie este suplimentarea debitului de apă la sursa Runcu, prin injectare din cea de pe râul Bistriţa realizată în zona Vâja Clocotiş. Astăzi când se dau în folosinţă câte o sută-două de apartamente la intervale de 2-3 ani se consideră ca mari realizări şi când ne gândim că înainte de 1989 se prevedea realizarea chiar a câte 2500 – 3000 de apartamente anual numai în municipiul Tg-Jiu. Această situaţie a dus la un debit excedentar de apă pentru care nu mai sunt consumatori.

Astfel primăria municipiului Tg-Jiu sub conducerea primarului dr. ing. Florin Cârciumaru, a aprobat şi realizat din fondurile proprii extinderea reţelei de alimentare cu apă în satele aparţinătoare respectiv satul Iezureni din sursa de apă Iezureni, satele Drăgoieni şi Preajba prin extinderea reţelei orăşeneşti din sursa Runcu şi realizarea în Preajba a 4 foraje a staţiei de apă compusă din 2 rezervoare de înmagazinare a câte 75 m.c., staţie de tratare şi de pompe şi satul Polata de asemenea reţea de distribuţie, 4 foraje, 2 rezervoare de înmagazinare a câte 75 m.c. şi staţie de apă identică cu cea de la Preajba.

Se poate afirma că în prezent municipiul Tg-Jiu dispune de un sistem de alimentare cu apă în deplină siguranţă. Acesta, administrează 3 fronturi de captare apă subterană cu 24 foraje de adâncime (Iezureni, Preajba, Polata), izvorul Vîlceaua-Runcu, 2 surse de apă de suprafață (Sohodol, Șușița), cât și aducțiunea din barajul Vîja, corectarea calității apei brute efectuându-se prin 4 stații de tratare. Alimentarea cu apă se asigura prin 92 km aducțiune și transport, 233 km rețea de distribuție, 13 stații de hidrofor, printr-un număr de 10.831 branșamente din care 970 agenți economici, 117 instituții publice, 221 asociații de locatari și 9.648 locuințe individuale deservind în total un număr de 80.854 locuitori.

Rețeaua de canalizare ape menajere ce are o lungime totală de 125 km, deservește un număr de 61.500 locuitori prin 6.293 racorduri existente.

2. Alimentarea cu apă a Municipiului Târgu-Jiu

Alimentarea cu apă a municipiului Târgu-Jiu, în momentul actual, se realizează din următoarele surse:

• Sursa Șușița, sursă de suprafaţă cu o capacitatede 600 l/s – proiectată şi cca. 1100 l/s – reală, a fost pusă în funcţiune în anul 1991;

• Sursa Runcu, captare de izvoare (apă subterană) având un debit mediu asigurat între 250- 1100l/s , a fost pusă în funcţiune în anii 1959-1960; În captarea Runcu sunt 2 alimentări de suprafață – captare Sohodol 200 l/s, a fost pusă în funcţiune în anii 1978-1979 – captare Clocotiș 180-200l/s, a fost pusă în funcţiune în anii 1996-2001;

• Surse de capacitate mai mică – din apă subterană – constituite din drenuri şi foraje de mică şi medie adâncime-Front de captare Iezureni, Preajba și Polata.

3. Reţeaua de canalizare a Municipiului Târgu-Jiu

Canalizarea oraşului Târgu- Jiu se întinde pe o lungime de peste 125 km de canalizare. Numărul locuitorilor echivalenţi deserviţi de sistemul de canalizare-epurare este de 107 000 l.e (locuitori echivalenţi).Tipul de sistem de canalizare este mixt. În anul 2009 au fost demarate investițiile la staţia de epurare a apelor uzate în Municipiul Târgu-Jiu, proiectul de “Reabilitare şi extindere a staţiei de epurare Târgu-Jiu” făcând parte din investiţia programului desfăşurat prin ISPA, “Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Gorj”. Staţia de epurare a apelor uzate şi instalaţiile de tratare a nămolurilor sunt conforme cu articolul 5 din Directiva 91/ 271/CEE. Sunt prevăzute fermentatoare anaerobe, cu îngroşarea nămolului înainte de introducerea în fermentatoare şi deshidratarea acestuia la un conţinut de substanţă uscată de 20%, după fermentare. De asemenea se obţine recuperarea completă a biogazului, inclusiv generarea de energie electrică.

4. Cadrul instituţional existent

S.C. APAREGIO GORJ S.A. asigură serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare pentru circa 23.914 de utilizatori şi are ca principii securitatea serviciului, tarifarea echitabilă, rentabilitatea, calitatea şi eficienţa serviciului, transparenţa şi responsabilitatea publică, incluzând consultarea cu patronatele, sindicatele, utilizatorii şi cu asociaţiile reprezentative ale acestora, adaptabilitatea la cerinţele utilizatorilor, accesibilitatea egală a utilizatorilor la serviciul public, pe baze contractuale, respectarea reglementărilor specifice din domeniul gospodăririi apelor, protecţiei mediului si sănătăţii populaţiei. S.C. APAREGIO GORJ S.A. a fost constituită ca Operatorul Regional în judeţul Gorj la data de 28.09.2006. Acţionarul principal este Consiliul Județean Gorj, ceilalţi acţionari fiind:Consiliul Local al Municipiului Târgu-Jiu, Consiliul Local al Municipiului Motru, Consiliul Local al Oraşului Târgu-Cărbunești, Consiliul Local al Oraşului Bumbești-Jiu, Consiliul Local al Oraşului Țicleni și Consiliul Local al Comunei Turcinești. Obiectul principal de activitate al Operatorului Regional este gospodărirea resurselor de apă, captarea, tratarea şi distribuţia apei (Cod CAEN 3600), colectarea şi tratarea apelor uzate (Cod CAEN 3700). Compania este administrată de Adunarea Generală a Acţionarilor şi de Consiliul de Administraţie. După cum este menţionat în Actul Constitutiv, Consiliul de Administraţie stabileşte, conform prevederilor legale, sistemul contabil, controlul financiar şi aprobarea planificării financiare. Operatorul Regional – S.C. APAREGIO GORJ S.A. are structura organizatorică aprobată prin Hotărârea Consiliului de Administraţie. Compania are alocate 400 posturi, având o structură suplă de conducere, formată din 4 directori.

5. Aria de operare curentă

S.C. APAREGIO GORJ S.A. furnizează serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare în baza Contractului de delegare a gestiunii nr.219/16.01.2008, încheiat cu Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ADIA şi a licenţei de operator clasa II nr. 2610/21.10.2013, după cum urmează: în municipiile Târgu-Jiu și Motru, orașele-Bumbești-Jiu,Târgu-Cărbunești,Țicleni și comuna Turcinești. Contractul de Delegare a gestiunii serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare este încheiat pentru o perioadă de 25 de ani şi stabileşte drepturile şi obligaţiile Autorităţii delegante şi ale Operatorului precum şi Planul de evoluţie tarifară S.C. APAREGIO GORJ S.A. aplică o strategie tarifară conform Contractului de Delegare existent, care este corelată cu prevederile Contractului de finanţare semnat cu Ministerul Mediului si Pădurilor, pentru proiectul finanţat din fondurile de coeziune (POS Mediu).

6. Implementarea proiectului “Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Gorj”

Inca de la constituire, toate eforturile operatorului regional S.C. APAREGIO GORJ S.A. au fost indreptate spre îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale locuitorilor din aria sa de operare si asigurarea protecţiei şi calităţii mediului, prin imbunatatirea raportului cost-eficienta al infrastructurii si a calitatii serviciilor privind alimentarea cu apa si colectarea si epurarea apelor uzate.

Pentru conformare cu prevederile Acquis-ului Comunitar de Mediu – Subcapitolul Calitatea apei, obligatii asumate prin Tratatul de Aderare de catre Romania, S.C. APAREGIO GORJ S.A. beneficiază de asistenţă financiară, acordată prin POS Mediu (Fondul de Coeziune) pentru perioada 2007 – 2013, pentru implementarea Proiectului cod CCI 2007RO161PR007 “Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Gorj”, în baza Contractului de finanţare nr. 91952/ 28.11.2008, proiect a carui valoarea totală eligibilă este de 246 448 936 lei, fără TVA.

Aria de implementare a proiectului a coincis cu aria de operare a operatorului regional la momentul semnarii contractului si vizeaza mun. Targu-Jiu, mun. Motru, orasele Bumbesti-Jiu, Targu-Carbunesti, Ticleni impreuna cu localitatile componente. Pentru realizarea urmatorilor indicatori fizici propusi prin proiect, s-au derulat 12 contracte de lucrari, 3 contracte de furnizare si doua contracte de servicii:

• Reabilitare surse de apa: 2 de suprafata (Runcu-Sohodol si Susita) si 5 subterane – campuri de foraje;
• Reabilitare Statii de tratare: Targu – Jiu 1000 l/s; Motru 120l/s; Bumbesti-Jiu 80 l/s; Targu – Carbunesti 56l/s; Ticleni 26l/s;
• Reabilitare conducte de aductiune – 30,6 km;
• Reabilitare rezervoare apa – 8 unitati;
• Statii de pompare pt apa potabila- 4 noi; 10 unitati reabilitate;
• Extindere statii de pompare a apelor uzate – 12 unitati;
• Extindere / reabilitare retele de distributie – 33,4 km extindere si 53,3 Km reabilitare;
• Extindere / reabilitare retele de canalizare – 43,4 km extindere si 15,9 km reabilitare;
• Extindere/ reabilitare stații de epurare: SEAU Tg – Jiu 107.000 l.e. – reabilitare, SEAU noua Bumbesti – Jiu 9700 l.e., SEAU noua Tg – Cărbunești 4700 l.e., SEAU nouă Țicleni 4500 l.e.;

7. Accesarea de noi fonduri europene pentru sectorul de apa potabila si apa uzata

Complementar Proiectului Major “EXTINDEREA SI REABILITAREA SISTEMELOR DE APÂ SI APA UZATA IN JUDETUL GORJ”, SC APAREGIO GORJ SA beneficiază de asistenţă financiară acordată prin POS Mediu 2007–2013, pentru implementarea Proiectului “EXTINDEREA ȘI REABILITAREA REȚELELOR DE APĂ SI CANALIZARE, MODERNIZAREA STAȚIILOR DE TRATARE ȘI A SEAU TÂRGU-JIU, JUDETUL GORJ”, în baza Contractului de finanţare nr.16676/03.11.2015. Valoarea totală eligibilă a proiectului este de 18.697.983 lei, fără TVA și conform schemei de finanțare, 88,16% din aceasta valoare va fi asigurata din fonduri europene nerambursabile, prin Fondul de coeziune.

În cadrul acestui proiect, SC ApaRegio Gorj SA a semnat doua contracte de execuție si proiectare lucrări si doua contracte de servicii. Contractele de lucrări vizează asigurarea calității apei potabile in concordanță cu legile europene si naționale și reducerea riscului asupra sănătății umane prin:

- reducerea concentrației de amoniu prin introducerea unei instalații noi de tratare (filtre biologice pentru nitrificare amoniu) la stația de tratare Târgu-Cărbunesti;

- reabilitarea si modernizarea stațiilor de tratare Preajba și Polata prin introducerea unor instalații și tehnologii noi de tratare (introducere biofiltre si filtre eliminare Fe+Mn).

Eforturile de modernizare si dezvoltare continua
Prin Master Plan-ul privind dezvoltarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Gorj (finalizat in 2013), au fost identificate si prioritizate investitiile care trebuie realizate in etapa 2014-2020 pentru a raspunde obligatiilor asumate. Aceste investitii, in valoare totala de 185.033.319 euro, vizeaza toate sistemele de alimentare cu apa/ aglomerarile urbane (inclusiv localitati adiacente) din Targu-Jiu, Motru, Targu-Carbunesti, Bumbesti-Jiu, Ticleni, Novaci, Rovinari, Tismana, Turceni.

In conformitate cu acestea a fost realizata Cererea de finantare (finantare aprobata din POIM), Caietul de sarcini si a fost lansata procedura de atribuire pentru proiectul “Asistență tehnică pentru pregătirea aplicației de finanțare și a documentațiilor de atribuire pentru proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Gorj, în perioada 2014-2020” (valoare totala estimata – 36.019.649 lei).

Prin proiectul de dezvoltare propus pentru etapa 2014-2020, se urmărește:
- realizarea/modernizarea unui nr. de 44 de surse de apă, a 16 staţii de tratare a apei, a 10 staţii de pompare şi a 21 de rezervoare.
- realizarea a 104,1 km de rețele noi de apă, reabilitarea/înlocuirea a 162,4 km de rețele de apă existente, realizarea/reabilitarea a 71 km de aducțiuni realizandu-se astfel un grad de conectare de 100% în localităţile incluse în proiectul regional.
- constructia/extinderea unui nr. de 6 staţii de epurare.
- realizarea a 264,5 km de reţele noi de canalizare, reabilitarea a 131,3 km de reţele existente; gradul de conectare va ajunge la 100% în aglomerările incluse în proiectul regional.

Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României